Activitatea: Cuvintele steag rosu

Denumire: Activitatea Cuvintele steag rosu

# Utilizare: Aceasta activitate poate fi folosita in cadrul cursurilor de comunicare,  atunci cand abordati tema barierelor si blocajelor din ascultare, pentru a constientiza acele cuvinte care ne impiedica sa ascultam cu atentie un mesaj. Poate fi folosita si in cadrul terapiilor de grup/individuale, insa, indiferent de  utilizarea acestei activitati, trebuie sa fiti pregatiti sa gestionati aparitia unor sentimente ascunse,  dureroase.  A nu fi folosita pentru grupurile mari.

# Pregatire: activitatea se va derula intr-o sala intima, confortabila

# Pasi (Implementare):

1. Spuneti participantilor: “Pentru unele persoane, anumite cuvinte sunt ca un steag rosu precum lupta cu un taur rosu in corida. Cand aud aceste cuvinte se supara si nu mai vor sa asculte. Acesti termeni variaza in cadrul fiecarui grup, societati sau organizatii: comunist, capitalist, bani etc. Prima etapa in depasirea acestei bariere consta in a afla care dintre cuvintele pe care le auzim sunt pentru noi personal steaguri rosii si sa incercam sa le constientizam pentru a scapa de reactiile negative la auzirea acestor cuvinte. ”  

2. Spune-le participantilor sa se ganseasca la un cuvant care reprezinta pentru ei un steag rosu.

3. Imparte participantilor cate un cartonas rosu (deschis) si markere negre si spune-le sa-si noteze fiecare cuvantul pe care l-au identificat  pe biletelul primit cu ajutorul markerelor.

4. Solicita de la fiecare participant cartonasul cu cuvantul steag rosu, intreaba care sunt reatiile pe care le genereaza si prinde cartonasul in sala, la vedere. 

5. Poti purta o discutie cu participantii despre modalitatile de a trece peste efectele negative ale acestor cuvinte in momentul in care le pot reauzi. Noteaza pe o foaie de flipchart ideile generate de participanti.

5. Daca este nevoie, aloca timp si in pauza dintre sesiuni pentru a discuta cu persoanele care au nevoie de mai mult suport in procesul de constientizare a acestor cuvinte.

# Durata: 30 – 40 minute (sau chiar mai mult daca este nevoie)

# Resurse: foi de flipchart, markere, cartonase de culoare rosie

# Exemplu: Asteptati-va la cuvinte cu conotatii foarte personale (” betivule”, “proasto”, ” handicapat”, “retardat”), chiar si la expresii care actioneaza in acelasi sens ca si cuvintele steag rosu (” ce faci ma aici?”, ” de ce stai, ma?”, ” ce mai vrei de la mine?” etc.)

# Comentariu:  In grupul vostru pot fi si persoane vulnerabile, iar utilizarea acestei activitati le poate trezi amintiri neplacute. In acest caz, trebuie sa aveti abilitati de gestionare pentru detensionarea situatiilor si orientarea grupului, si in special a fiecarei persoane din grup, catre constientizarea ca anumite cuvinte (cuvintele ca un steag rosu) ne pot distrage atentia de la mesajul transmis. Constientizarea cuvintelor ca un steag rosu este un pas catre inlaturarea unor bariere ale procesului de ascultare.  Aceasta activitate poate fi folosita si in terapia de grup, insa utilizarea ei necesita abilitati in acest sens.

Chestionar VAK

Pentru a identifica preferintele de invatare ale participantilor, trimite fiecarui participant acest chestionar pentru a-l completa si a va trimite rezultatele obtinute. Preferintele de invatare ale tuturor participantilor va pot ajuta sa aveti o imagine de ansamblu asupra preferintelor grupului si va pot ajuta sa selectati metodele cele mai potrivite pentru a transmite cunostinte, abilitati si atitudini in domeniul formarii.

Acordati un punctaj de la 1 la 5 pentru fiecare dintre afirmatiile de mai jos, unde

1= afirmatia nu se aplica aproape deloc, 2= afirmatia se aplica foarte rar, 3=afirmatia se aplica rar, 4=afirmatia se aplica deseori, 5=afirmatia se aplica aproape intotdeauna

Raspundeti sincer, nu va ganditi prea mult la raspuns. Dupa acordarea punctajului, notati sumele in spatiile allocate.

1. Nu imi place sa imi iau prea multe notite dar cu toate acestea imi amintesc ce se discuta. Luarea notitelor imi distrage atentia de la ceea ce spune prezentatorul.

2. Atunci cand citesc, imi misc buzele.

3. Imi fac notite si tot felul de insemnari pe marginea unui subiect.

4. Atunci cand am timp liber, prefer sa fac exercitii.

5. Cand sunt la o petrecere, imi place sa discut despre subiectele importante pentru mine cu un partener bun de conversatie.

6. Atunci cand citesc un roman, acord atentie pasajelor care implica conversatii, dialog, discutii ale personajelor etc. 

7. Cand citesc un roman, acord o mare atentie acelor pasaje care infatiseaza sentimente, actiuni, dramatizari etc.

8. Obisnuiesc sa imi fac liste si notite deoarece imi amintesc lucrurile mult mai usor daca mi le notez.

9. Privesc in ochi persoana cu care vorbesc pentru a-mi mentine atentia fixata asupra subiectului discutiei.

10. Cel mai greu imi este sa vorbesc cu cineva care nu imi raspunde verbal.

11. Atunci cand intalnesc o persoana pentru prima oara, sunt atent(a) la stilul vestimentatiei, caracteristici si daca aspectul este ingrijit.

12. Nu ma pricep la a citi sau asculta instructiuni. Prefer sa ma apuc imediat de o sarcina data.

13. Cand sunt la o petrecere, una dintre placerile mele este sa stau intr-un loc mai retras si  sa privesc oamenii.

14. Cand recapitulez diferite informatii, imi vin tot felul de idei in minte si imi amintesc unde le-am vazut.

15. Imi iau notite, insa rareori le folosesc cand ma confrunt cu subiectul respectiv.

16. Daca trebuie sa explic o noua tehnica sau procedura, prefer sa vorbesc despre ea.

17. Atunci cand am timp liber, prefer sa ma uit la TV sau sa citesc o carte.

 18. Cand citesc, vorbesc cu voce tare sau imi misc buzele pentru a auzi cuvintele.

19. Cand nu imi amintesc anumite expresii dintr-o prezentare, folosesc cuvinte asemanatoare si imi misc bratele sa accentuez ideile prezentate.

20. Inteleg ce spune un prezentator, chiar daca nu sunt atent(a) la acesta

21. Daca trebuie sa explic o noua tehnica sau procedura, prefer sa scriu despre ele.

22. Imi amintesc lectiile mult mai usor daca le repet de mai multe ori.

23. Daca superiorul vrea sa imi spuna ceva, prefer sa imi lase un mesaj sau sa mi-l trimita pe e-mail.

24. Sunt dispus sa-mi iau informatiile de la radio decat din ziar.

25. Biroul meu arata dezordonat.

26. Deseori vorbesc de unul singur cand rezolv o problema sau notez ceva.

27. Cel mai greu imi este sa vorbesc cu cineva care nu reuseste sa mentina contactul vizual in timpul conversatiei.

28. Daca superiorul vrea sa imi spuna ceva, prefer sa-mi spuna la telefon.

29. Lucrurile pe care le prefer cand sunt la o petrecere sunt dansurile, jocurile si actiunea.

30. Cel mai greu imi este sa vorbesc cu cei care nu afiseaza nici un fel de emotie .

31. Prefer miscarile si ma simt incordat daca stau pe scaun la o intalnire sau la birou.

32. Cand citesc un roman, acord o mare atentie pasajelor care descriu elemente de vestimentatie, peisaje etc.

33. Daca trebuie sa explic o noua tehnica sau procedura, prefer sa iarat cum functioneaza.

34. Obisnuiesc sa notez instructiunile pentru a mi le aminti ulterior.

35. Daca superiorul vrea sa imi spuna ceva, prefer sa-mi spuna fata in fata.

36. Atunci cand am timp liber prefer sa ascult muzica.

PUNCTAJ

VIZUAL		AUDITIV		KINESTEZIC
Afirmatia	Punctaj	Afirmatia	Punctaj	Afirmatia	Punctaj
3		1		2
8		5		4
9		6		7
11		10		12
13		16		15
14		18		19
17		20		25
21		22		29
23		24		30
27		26		31
32		28		33
34		36		35
Punctaj total(minim 12, maxim 60)		Punctaj total(minim 12, maxim 60)		Punctaj total(minim 12, maxim 60)

 Interpretare chestionar:

Comparati rezultatele pentru fiecare dintre cele 3 stiluri de invatare. Punctajul cel mai mare indica stilul preferat de invatare.

Sursa chestionar: Clark, D. R., Visual, Auditory, and Kinesthetic Survey, postat la data de 6 ianuarie, 1998 (up-datat la data de 11 Aprilie, 2008), pe site-ul http://www.nwlink.com/~Donclark/hrd/styles/vak.html

Comentariu: aceasta versiune este o adaptare a chestionarului mentionat anterior, iar versiunea originala o gasiti in  limba engleza la adresa mentionata

Obiectivele cursului

Robert Mager (1962) considera ca scopul unui curs trebuie spart in bucatele mai mici, care pot fi masurabile si observabile. Prin definitia sa, obiectivele trebuie sa contina 3 componente:

1. Comportament=este indicat printr-un verb de actiune, specific si observabil sau crearea unui produs observabil. In constructia unui obiectiv nu se folosesc verbe precum “inteleg”, “cunosc”, “invata” despre subiectul cursului (cu referire la cursanti), iar acestea trebuie inlocuite cu verbe mai specifice: defineste, identifica, clasifica, parafrazeaza, explica, demonstreaza, rezolva, compara, etc. 

2. Conditia=circumstantele in care este initiat un comportament,  inclusiv ce instrumente, obiecte, recuzita sau materiale educationale (grafice, suport de curs, caiet de lucru, ilustratii, materiale de referintaetc.) vor fi puse la dispozitia participantului pentru a practica lucrurile invatate, inclusiv a face apel la memorie.

De exemplu,

• la cererea trainerului (solicitarea orala a trainerului de a raspunde la o instructiune de lucru)…
• oferindu-i-se X (obiecte, recuzita si materiale educationale)…

Dupa cum se observa, in aceste exemple, nu a fost inclusa instructiunea trainerului care preceda practicarea comportamentului de catre participantul la curs.  Instructiunile trainerului reprezinta un subiect separat in cadrul procesului de planificare a cursului si se refera la partea de activitati si cum invata participantii si nu la partea de ce trebuie sa practice participantii – care se refera la obiective.

3. Standard=nivelul de performanta dorit (inclusiv o gama de raspunsuri acceptate ca si corecte)

Obiectivele corect formulate prezinta 4 caracteristici:

1. Obiectivele trebuie sa identifice un rezultat al procesului de invatare (ce trebuie sa invete participantii, nu cum invata participantii)

In exemplul: participantii vor invata 5 pasi folositi in construirea unui feedback constructiv prin citirea paginii 34 a suportului de curs se refera nu la rezultat ci la actiunea de a invata.

2. Obiectivele trebuie sa raspunda scopului propus

De exemplul, daca pentru scopul unui curs de sudura avand ca beneficiari muncitorii unui santier naval: participantii vor fi capabili sa sudeze in toate pozitiile de sudare si la standardele de calitate cerute de clasa Germanischer Lloyd, includem printre obiective unul care se refera la istoria industriei navale din epoca antica pana in perioada contemporana, ne aflam in situatia in care obiectivul nu raspunde scopului propus (adica am putea atinge obiectivul la finalul cursului, insa nu si scopul propus).

Cand ne aflam in situatia in care obiectivele si scopurile nu se potrivesc, pot fi folosite 2 strategii:

• schimbarea (eliminarea) obiectivului
• schimbarea scopului cursului

3. Obiectivele trebuie sa fie precise

Scopul obiectivelor este acela de a oferi aceleasi rezultate pentru oameni diferiti.

4. Obiectivele de invatare trebuie centrate pe participanti.

In general, trainerii au o imagine clara despre ceea ce doresc sa atinga printr-un curs – acoperirea anumitor teme, transferarea anumitor cunostinte, abilitati si aptitudini. Accentul in orice demers de formare nu cade insa pe trainer, pe formator, ci pe ce se doreste sa dobandeasca participantii la sfarsitul cursului. Tocmai de accea, este usor sa articulam aceasta idee prin inceperea enuntului unui obiectiv cu urmatoarea formulare: La finalul unui curs, participantii vor fi capabili sa: …..

In concluzie, formularea completa a unui obiectiv contine urmatoarele elemente:

La finalul unui curs, participantii vor fi capabili sa: COMPORTAMENT + CONDITIE+ STANDARD.

Scopul cursului

Primul pas in planificare este stabilirea unui scop bun pentru cursul care urmeaza sa fie livrat. Atentie: scopul cursului este diferit de obiectivele cursului, dar si de descrierea cursului, astfel:

• un scop = o afirmatie generala care descrie o ce ar trebui sa faca sau sa inteleaga participantii la curs la finalizarea acestuia
• un obiectiv = o afirmatie specifica, cuantificabila, care descrie competentele (cunostinte, abilitati si atitudini) ce trebuie dobandite pentru atingerea scopului propus
• descrierea cursului = descrierea temelor, conceptelor si abilitatilor adresate de curs

Formularea corecta a scopului unui curs depinde de rezultatele obtinute in urma analizei nevoilor dar si de calitatea raspunsurilor pentru intrebarile de mai jos:

1. Rolul cursului

• Ce rol joaca cursul in cadrul departamentului/organzatiei beneficiar(e)?
• De catre cine (departament, management – low, middle, top) a fost solicitat acest curs si care au fost motivele care au stat la baza acestei alegeri?
• Participarea la acest curs este obligatorie sau este optionala (la alegerea membrilor organizatiei beneficiare)?
• In urma acestui curs se va furniza o autorizatie/acreditare speciala necesara pentru indeplinirea unui rol?

 

2. Nivelul cursului

• Cat de avansat este acest curs (este un curs de intiere/introducere intr-un domeniu, de perfectionare)?
• Participantii la acest curs ar trebui sa aibe deja cateva elemente clarificate legate de tema cursului?
• Participantii au mai participat la  vreun curs pe aceeasi tema si care au fost rezultatele acestuia?

 

3. Transfer de capabilitati

• Care sunt capabilitatile (cunostinte, abilitati si atitudini) pe care ar trebui sa le dobandeasca participantii care participa la acest curs?
• Ce sperati sa-si aminteasca participantii peste 1 an de la terminarea acestui curs?

 

4. Unicitatea cursului

• Ce face acest curs unic, special?
• Poate fi acest curs acoperit de un alt program sau sa fie parte integranta (modul) din alt curs sau este un curs autonom?
• Ce contributii unice la experienta de invatare poate aduce acest curs?

 

Exemplu pentru un curs tehnic de sudura:

1. scop: la finalul cursului  de sudura, participantii vor fi capabili sa sudeze in toate pozitiile de sudare si la standardele de calitate cerute de clasa Germanischer Lloyd

2. obiectiv: La finalul cursului, participantii:

• vor identifica corect componentele sursei de sudura CO2 dintr-o multime de componente prin selectare manuala
• exprima cu ajutorul propriilor cuvinte descrierea tehnicilor de sudare  cu CO2

3. descrierea cursului: componentele sursei de sudura, tehnici de sudare  cu CO2, mediu optim de lucru, factori care influenteaza procesul de sudare (ploaie, frig, ceata, zapada etc.)

 

Exemplu pentru un curs de comunicare:

1. scop: la finalul cursului  de comunicare, participantii vor fi capabili sa  trasmita clar si corect informatiile catre angajati

2. obiectiv: La finalul cursului, participantii vor:

• descrie cu propriile cuvinte cei 5 pasi necesari pentru construirea unui feedback constructiv
• identifica tehnicile de comunicare potrivite pentru detensionarea celor mai frecvente situatii conflictuale de la locul de munca

 

3. descrierea cursului: elementele procesului de comunicare, tehnici de comunicare eficienta, feedback constructiv, realizarea unei prezentari etc.

Activitati si metode

Alegerea activitatilor nu este primul pas in planificarea unui curs. Activitatile sunt selectate de-abia dupa ce a fost facuta analiza nevoilor de formare, s-a clarificat scopul cursului, s-au stabilit obiectivele de formare si a fost selectata metodologia potrivita pentru atingerea obiectivelor cursului.

De asemenea realitatile din timpul livrarii unui curs pot influenta planificarea unui curs astfel incat, activitatile pot suferi anumite modificari:

• timpul alocat poate fi scurtat – daca ideile de invatare s-au inteles clar si nu sunt necesare comentarii, idei sau detalii suplimentare
• timpul alocat poate fi crescut – in cazul in care sunt necesare exemplificari sau detalii suplimentare
• anumite activitati pot fi eliminate – doar in cazul in care obiectivele propuse au fost deja atinse
• activitati noi pot fi introduse – in cazul in care energia grupului scade, grupul necesita suport emotional datorita anumitor  evenimente curente neprevazute (de exemplu, anuntarea recenta a unor restructurari in organizatie, departament, echipa)

Mai jos aveti o lista de activitati pe care o puteti consulta in alegerea activitatilor potrivite pentru cursul pe care il aveti de livrat. Acest articol este in constructie, urmand sa fie up-datat permanent cu noi activitati si tips-uri pe care sa le folositi in cursurile voastre. De asemenea, orice recomandare este asteptata cu mare interes.

 

1. Activitati cadru – care pot fi adaptate oricarui tip de program si care pot fi folosite in urmatoarele etape specifice livrarii unui program de formare:

A. Activitati pentru Pregatirea mediului de invatare - se utilizeaza fie inainte de inceperea cursului sau ori de cate ori este nevoie pe parcursul programului de formare

• Alegerea locatiei cursului
• Alcatuirea echilibrata a grupului de participanti la curs (“Arca lui Noe”)
• Asezarea meselor de lucru in pozitia care raspunde cel mai bine necesitatilor activitatilor selectate si obiectivelor urmarite
• Aranjarea echipamentului si asigurarea ca se dispune de toate facilitatile necesare activitatilor pregatite
• Aranjarea materialelor educationale intr-o ordine logica, la indemana, gata de a fi folosite in procesul de invatare  
• Asteptarea cursantilor intr-un mediu aerisit, curat, ordonat, placut mirositor
• Construirea unui un mediu de lucru care sa inspire si sa deschida cursantul catre procesul de invatare 
• Intampinarea participantilor la curs cu o muzica placuta si antrenanta pe fundal

B. Activitati pentru Deschiderea cursului

• Intampinarea participantilor
• Prezentarea trainerului
• Cunosterea participantilor
• Prezentarea beneficiilor participantilor la acest curs
• Prezentarea obiectivelor cursului
• Prezentarea agendei cursului (temelor care vor fi dezbatute pe parcursul cursului)
• Prezentarea regulilor si a principiilor de lucru
• Prezentarea asteptarilor& temerilor cursantilor legate de curs
• Stabilirea obiectivelor personale ale participantilor legate de curs

C. Activitati pentru realizarea Transferului de cunostinte, abilitati  si atitudini specifice domeniului in care care se face formarea

• Studiu Individual, de echipa sau de grup al materialelor educationale relevante in domeniu
• Prezentari facute de trainer, cursanti, managerul sau un reprezentant oficial al organizatiei beneficiare, experti formali sau informali in domeniu, alti membri/angajati ai organizatiei considerati experti in domeniul in care se face formarea.
• Povesti
• Exersarea de abilitati de catre cursanti
• Realizarea de rapoarte personale (protocoale verbale, jurnale), rapoarte cu privire la propriul proces cognitiv

D. Activitati pentru Incheierea cursului

• Reamintirea/verificarea/impartasirea lectiilor, conceptelor cursului
• Evaluarea reactiilor participantilor, trainerilor, observatorilor externi
• Evaluarea cunostintelor, abilitatilor furnizate la curs participantilor
• Trecerea de la curs la viata reala (personala si profesionala) a cursantului
• Trecerea de la cursul prezent la programele viitoare sau activitati de follow-up

Activitatile mentionate pot fi dezvoltate cu ajutorul metodelor de mai jos, in acest proces intervenind creativitatea si pragmatismul trainerului in acelasi timp – prin faptul ca trainerul:

• va selectata metodele care se potrivesc cel mai bine stilului de invatare al participantilor, 
• nu va repeta aceeasi metoda de mai multe ori pe parcursul unei sesiuni/unui curs,
• va selecta metodele care se potrivesc cel mai bine atat cu continutul cursului dar si cu perioada zilei (de exemplu, dimineata un participant poate fi mai atent si poate receptiona mult mai usor informatiile, la pranz – energia scade, iar o activitate care presupune miscare, poate activa si energiza organismul)

Combinari de n luate cate n – aici intervine procesul creativitate in combinarea metodelor cu instrumentele suport pentru transferul de cunostinte, abilitati si atitudini care raspund cel mai bine la obiectivele propuse. Iar aceste combinatii pot fi nenumarate, insa este important sa nu uitam cadrul in care se face selectia, descris in cele 3 puncte de deasupra.

Metode (si produse) vizuale

album, anagrama, animatie, (colectie de) artefacte, bannere, brosura, buline de apreciere, cautare de cuvinte, calendar, camera romana de memorare a ideilor, carte de buzunar, carte de vizita, carte postala, colaj, coperta de carte, desen, desen mural, diagrame, dictionar cu ilustratii, diorama, emisiuni de televiziune (buletin de stiri, competitii gen ”Risti si castigi”, ”Vrei sa fii miliardar” etc, emisiuni de divertisment, emisiuni pamflet “Cronica Carcotasilor”, emisiuni informative gen “How is made?” etc.), fete de reactie (triste, zambitoare), film, folii  transparente, fotografii, galerie, grafice (sub forma de arii, linii drepte/curbe, placinta, puncte, coloane etc.), harti mentale (mind-maps), holograma, ilustratii, integrame,  jocuri de cuvinte, lista de verificare, logigrame, material textil, modelaje din carton, modele prinse de plafon, mozaic, muzeu, pamflet, panou de afisare, plan, postere, pictura, premii, proiectie (amintiri, sentimente, dorinte, sperante etc.), reclama,  schema, semn de carte, semne & indicatoare, storyboard, teatru de papusi (prefabricate, facute de cursanti din diferite materiale, desenate pe degete), tehnici teatrale (folosindu-ne de recuzita, decor, replici, comportamente, muzica specifica etc.), ziare

Metode (si produse) scrise

analiza, articol (ziar, revista, gazeta), autobiografie, baza de date, biografie, brosura, caracterizare,  carte postala, catren, chestionar, citate inspirationale sau legate de tema cursului, comparatie, cuvint(e) cheie care sprijina memoria si asociate cu continutul informatiilor furnizate, descriere, dialog, dictionar, discurs, eseu, eticheta, expunere, fantezia ghidata, fisa de lucru, fisa de observatie, fisa postului, ghicitoare, ghid, ghid de interviu, handout, index, jurnal, jurnal de bord,  lege, lista de verificare, lista de clasificare (taxonomie),  manual,  mesaje, mit, nou final de poveste, note, plan de lectie, poveste, proceduri de lucru, profil, rapoarte (de informare, de propuneri, de executie, bugetare, de previzionare , de cercetare etc.),  reportaj,  recenzie, revista, reteta, scrisoare (intentie, justificare, oficiala), satira, slogan, standard, studii de caz, versuri,  telegrama, test, teorie

Metode (si produse) orale

anecdota, anunt radio, brainstorming, cantec, caracterizare, catren, cercul Socratic de discutii,  comentariu radio, conferinta, descriere, dezbatere, dialog, discurs, discutie, dramatizare, documentar, explicatie, fantezia ghidata, gluma, inregistrare audio,  lectura, monolog, mit, poezie umoristica, poveste, poveste, proiectie (amintiri, sentimente, dorinte, sperante etc.), raportare orala,  reclama radio, rima

Metode (si produse) active (kinestezice)

aparat, balet, ceramica, colaj, dans, demonstratie, diorama, echipament, excursii, experiment,  gravura, instrumente, jocuri (cu carti; cu tabla de joc – precum Nu te Supara Frate, Sus – Jos; de teren - golf, fotbal, intrecere cu stafeta, a arunca la tinta, terenul minat s.a.), origami, pantomima, plastelina, prototip,  relaxare, macheta, marionete, masuratori, mecanism, mima, miscare creativa, modele tridimensionale, modele in carton, sarade,  teatru de papusi (prefabricate, facute de cursanti din diferite materiale, desenate pe degete), tehnici teatrale (folosindu-ne de recuzita, decor, replici, comportamente, muzica specifica etc.)

Instrumentele de suport pentru aceste metode pot fi:

• materiale: foi de diferite dimensiuni – A5, A4, A3 si de mari dimeniuni – albe sau colorate, suportul de curs sau caietul de lucru, handout-uri, PPT-uri, cartonase/post-it-uri cu forme speciale; foi de flipchart; markere, creioane colorate, carioci, evidentiatoare, separatoare, buline /etichete adezive, agrafe, elastic, betigase, sfoara, lipici, foarfeca, panglica etc.
• echipamente si alte materiale: retroproiector, ecran de proiectie; videoproiector, laptop, tabla alba, perete de prezentare lipicios (folosind spay-ul usor adeziv), de pluta (folosind pini) sau de PVC (folosind blutag-ul), flipchart, aparat photo digital/Polaroid, camera video, reportofon, telefon

 

2. Activitati specifice cursurilor pe temele:

• Leadership
• Comunicare
• Managementul Timpului

Activitati Managementul Timpului

Activitati specifice temei: Managementul Timpului

1. Hotii de timp

2. Sarcini in timp limita

3. Intervale de timp

Activitati comunicare

Activitati specifice temei: Comunicare

1. Trairile mele pe fata mea

2. Clasificarea propriilor conversatii

3. Zvonul (Telefonul fara fir)

4. Transmiterea de informatii (Trage cu ochiul)

5. Cuvintele steag rosu

Activitati Leadership

Activitati specifice temei: Leadership

1. Seful de cosmar

2. Leader vs. Manager

3. Abilitatile leaderului

4. Arata directia

5. Identificarea valorilor personale

6. Ai potential de leader?

Povestiri

In ultimii ani am citit numeroase carti, mai noi si  mai vechi, despre resursele umane, instruire, tips-uri folosite in procesul de formare care sa duca participantii dintr-un punct A in punctul B dorit.

Prin lecturile mele am gasit si multe povestiri cu talc, exemple reale de viata, glume, le-am adunat de la altii si am decis sa vi le impartasesc si voua.

Sper ca aceaste resurse sa va fie utile atunci cand:

•  argumentele rationale nu mai functioneaza,
• vreti sa destindenti atmosfera,
• vreti sa incheiati sau deschideti un curs, 
• vreti sa inspirati. 

Lista de povestioare:

1. Totul e in mainile tale
2. Esti ravasit sau perfect ?
3. Cunoaste-te pe tine insuti
4. Inteligenta in relatiile emotionale
5. Provocarea schimbarii
6. Acum o voi citi
7. Impactul influentei (1)
8. Impactul influentei (2)
9. Fermierul si catarii
10. Incurajarea
11. Credinta este incredere in actiune
12. Trece in revista succesele anterioare
13. Fiind preocupati cu sine
14. Fiind preocupati de nevoile celorlalti
15. Oricine are nevoie de cineva
16. Priveste lucrurile din perspectiva celuilalt
17. Empatia
18. Impreuna realizam lucruri extraordinare 
19. Broastele testoase (preferata mea)
20. Cum se naste o paradigma

Daca aveti si voi alte povestiri cu lectii de invatat, le astept cu mare interes.

Sase tipuri de analiza a nevoilor

1. Analiza Contextului – prin care sunt descoperite motivele pentru care se doreste implementarea unui training. Intrebari ce pot fi folosite:

• Cine a decis ca este necesara interventia in acest domeniu?
• De ce se considera ca este necesar implementarea unui program de training?
• Care este relevanta pentru afacere a programului de training propus?
• Ce s-a intamplat cu programele similare trecute din aceasta organizatie?
• Ce ar trebui sa faca un trainer pentru a se asigura ca intervine cu succes in aceasta organizatie?

 

2. Analiza beneficiarilor – prin care sunt clarificate toate aspectele privind cursantii si trainerii care vor fi implicati in programul de training. Intrebari ce pot fi folosite:

• Care vor fi beneficiarii programului de training?
• Care sunt cunostintele beneficiarilor legate de aceasta tema?
• Care sunt preferintele lor de invatare/stilurile lor de invatare?
• Cine sunt trainerii care vor sustine programul de formare si care este expertiza in domeniu?
• Care sunt preferintele trainerilor in implementarea unui curs de formare?
• Ce programe de formare au fost furnizate anterior si care sunt rezultatele obtinute?

 

3. Analiza muncii/sarcinilor – se refera la analiza unei calificari/pozitii si a cerintelor necesare pentru indeplinirea sarcinilor specifice acestei calificari/pozitii; mai mult, se refera la modalitatile prin care un program de instruire poate fi adaptat tuturor realitatilor de la locul de munca al beneficiarilor. Intrebari ce pot fi folosite:

• Care este calificarea/pozitia supusa discutiei si care sunt principalele responsabilitati ale acesteia?
• Care sunt competentele necesare pentru aceasta calificare/pozitie?
• Care sunt standardele acceptate pentru calificarea/pozitia supusa discutiei?
• Sunt aceste standarde atinse in prezent? La ce nivel?

 

4. Analiza continutului – este necesara pentru ca temele abordate in cadrul programul de training sa nu intre in contradictie cu cerintele calificarii/pozitiei. Intrebari ce pot fi folosite:

• Care sunt temele, pasii pe care beneficiarii trebuie sa le cunoasca pentru a-si realiza sarcinile de lucru?
• Se regasesc aceste teme, pasi  in cadrul documentatiei interne (raportari, proceduri, manuale, regulamente etc).
• Ce documentatie externa ( legi, reglementari legislative etc.) ne poate ajuta in acest demers?
• In ce ordine sau cum pot fi aceste teme cel mai natural furnizate beneficiarilor?

 

5. Analiza necesitatii trainingului – se clarifica daca programul de formare reprezinta solutia optima pentru acoperirea nevoii de instruire, mai ales ca trainingul este o solutie, dar nu singura. Prin training nu  vor fi solutionate urmatoarele:

• nu vom avea angajati mai competenti, daca acestia nu au capacitatea de a invata sau daca nu il intereseaza acest lucru,
• nu va inlocui rolul managerilor in a oferi feedback angajatilor din subordine
• nu va stabili standardele de performante intr-un loc de munca in care nu exista o cultura organizationala de succes
• nu va creste motivarea angajatilor sau loializarea fata de un loc de munca
• nu va inlocui golurile lasate de conditiile grele de munca/afectarea sanatatii, desfacerea contractelor de munca sau restructurarile. 

Intrebari ce pot fi folosite:

• Non-performanta se datoreaza unui nivel scazut de cunostinte si abilitati sau exista alte motive?

6. Analiza cost-beneficiu – a analiza partea financiara a programului de formare: daca beneficiul unei investitii intr-un program de training este mai mare decat costul acestuia (design si livrare) atunci putem sa afirmam ca avem un program de formare eficient. Intrebari ce pot fi folosite:

• A meritat efortul de a planifica si livra programul de formare?
• Care este beneficiul acestui program de formare?

 

Tehnici si metode pentru a realiza TNA

In functie de tipul de analiza a nevoilor de instruire pe care intentionam sa o efectuam ne putem folosi de urmatoarele metode si tehnici, care sunt cele mai potrivite demersului nostru:

• observatii directe
• chestionare
• consultarea persoanelor din pozitii cheie/cu cunostinte specifice
• interviuri
• focus-grupuri
• teste competente
• studii si rapoarte

 

 

Surse pentru acest articol:

http://www.hr-guide.com/data/G510.htm

http://www.trainingneedsanalysis.co.uk/articles/tna_boradview.htm